Fundatia "Tezaure umane vii"

    Complexul National Muzeal "ASTRA" Sibiu a initiat si aplicat, de ani de zile, in baza teoriilor occidentale de reprezentare integrala a culturii populare traditionale, in expresiile sale materiale si spirituale, conceptul modern de "museum vivum", prin dezvoltarea unui adevarat sistem national de cercetare, de consolidare, catalizare si valorificare, la nivelul noilor generatii, a manifestarilor circumscrise patrimoniului cultural intangibil.

Intreg acest program a fost realizat, in deplin consens cu proiectul UNESCO de incurajare si stimulare a prezervarii active a valorilor culturii nationale, reprezentand traditiile popoarelor lumii privind mestesugurile artistice populare, exprimat prin "Provocarile" adresate membrilor UNESCO in anii 1989 (Paris), si 1999 (Venetia), avand ca sintagma "Tezaure umane vii".

In Romania, programul recunoasterii publice a valorilor supreme, a productiilor contemporane de arta si mestesug artistic popular, precum si al evidentierii oficiale, intr-un sistem institutionalizat, a fost asumat de Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale "ASTRA" inca din anii 1990/1991. Raportul publicat in anul 2000 de UNESCO, cu privire la rezultatele pe plan mondial ale aplicarii Recomandarilor sale din anul 1989, raport stabilit in baza Atelierului de instruire de la Venetia, din anul 1999, privind salvarea traditiilor culturale, privind artefactele artistice, elogiaza doar doua state europene - Franta si Romania - si patru asiatice - Japonia, Thailanda, Filipine si Coreea de Sud, pentru meritele deosebite in campania de derulare a programului anuntat.

Sistemul conceput si aplicat de Muzeul "ASTRA" la scara nationala, in colaborare cu numeroase muzee etnografice si cu Centrul National de Conservare si Valorificare a Creatiei si Traditiei Populare, consta din: fondarea Asociatiei Creatorilor Populari din Romania (1992), organizarea anuala, pentru membrii Asociatiei, a targului anual de "Sfanta Marie Mare" (Targului Creatorilor Populari din Romania, ajuns la editia a XIX-a), fondarea Academiei Artelor Traditionale din Romania, avand deja XL de editii, organizarea, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, a Olimpiadei Nationale "Mestesuguri Artistice Traditionale" (editia a VII-a), organizarea Galeriilor de Arta Populara (in centrul istoric al Sibiului si in Muzeul in aer liber) si, ca un corolar, organizarea din acest an a Festivalului National al Traditiilor Populare, dupa modelul Smithsonian Folklife Festival, Washington D.C si in baza experientei valoroase dobandite prin participarea Romaniei la cea de a XXXIII -a editie, in anul 1999.
     Asociatia Creatorilor Populari din Romania. In sedinta de constituire a Asociatiei, desfasurata in august 1992, cu prilejul Targului Creatorilor Populari din Romania, s-au definit scopul si obiectul de activitate - protejarea, incurajarea si valorificarea superioara a patrimoniul cultural national intangibil.
In prezent Asociatia numara 195 creatori populari, membri cotizanti, reprezentand toate genurile creatiei artistice traditionale si provenind din toate zonele tarii, indiferent de etnie sau apartenenta religioasa. Inscrierea in Asociatie se face prin selectie, bazata pe criterii de respectare a traditiei, de catre un grup de membrii specialisti in acelasi domeniu cu creatorul candidat.
Completarea bazei de date la scara nationala a creatorilor populari - un alt program al Complexului National Muzeal "ASTRA", intreprins prin contracte de colaborare cu cele mai importante muzee etnografice din tara si cu Centrele Judetene de Conservare si Valorificare a Creatiei si Traditiei Populare - ne-a semnalat ca un numar de aproape 1 000 de mestesugari chestionati sunt interesati de activitatea Asociatiei si de inscrierea ca membri, ei intrunind criteriile de eligibilitate.
    Targul Creatorilor Populari din Romania. Organizat din anul 1983 in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului in jurul datei de 15 august, Targul Creatorilor Populari din Romania a cunoscut o deosebita efervescenta, devenind un fenomen social, atat prin mesterii populari cat si in randul publicului vizitator.
Targul pastreaza caracterul original, adaugand functiei comerciale specifice, functia instructiva, prin demonstratii practice mestesugaresti, functia documentar artistica, prin etalonarea frumusetii costumelor populare din zonele de provenienta a creatorilor si functia sociala, de intermediere a unor contacte intre mesteri si publicul vizitator.
    Cu ocazia fiecarui targ este invitata o comunitate sateasca care participa la toate activitatile specifice unei zile de targ.
Academia Artelor Taditionale din Romania. In cadrul acestui program national, avand o conceptie sistemica riguroasa ce urmareste, pe de o parte, angajarea tuturor energiilor, capacitatilor si potentelor din intreaga tara in derularea unui program de actiune stabilit in baza Recomandarilor UNESCO, iar pe de alta parte, modernizarea discursului cultural al unui muzeu etnologic ce refuza sa se cantoneze in clisee clasice de natura prezentarii statice, strict expozitive a patrimoniului muzeal, Academia Artelor Traditionale din Romania este cheia de bolta a edificiului construit.
    Obiectul de activitate si menirea Academiei Artelor Traditionale din Romania, o adevarata "academie a satului romanesc", constau din scoaterea din anonimatul traditional al culturii populare, a valorilor individuale, reale, cu putere de model cultural contemporan pentru cultura si civilizatia populara traditionala si promovarea lor in constiinta nationala si universala ca elemente superlative ale capacitatii de creatie in domeniul artelor si artefactelor artistice ale poporului roman, valori expresive in planul configurarii identitatii noastre etnoculturale.
    In cele sase sectiuni ale sale: Arte plastice (mestesuguri artistice traditionale), Arte mecanice (creatia tehnica traditionala), Arte literare, Arte muzicale, Arte ludice (coregrafice), Arte culinare (arta bucatariei traditionale), Academia Artelor Traditionale din Romania cuprinde astazi, la opt ani de la infiintarea sa, un numar de 197 de membri.
    Olimpiada Nationala "Mestesuguri Artistice Traditionale". In cadrul programului de revitalizare si recuperare - pentru cultura si economie - a traditiilor creatiei artistice populare, un loc deosebit - prin valentele sale sociale privind relansarea prin scoala a mestesugurilor artistice traditionale - il ocupa Olimpiada Nationala "Mestesuguri Artistice Traditionale". Incepand cu anul 1992 Muzeul "ASTRA" a organizat 4 editii ale Targului copiilor mestesugari din Romania. Prin demersurile intreprinse la Ministerul Educatie Nationale, incepand cu anul 1996 s-a reusit cuprinderea acestei manifestari in cadrul calendarului activitatilor extrascolare si transformarea ei in Olimpiada nationala.
    Muzeul "ASTRA" impreuna cu Inspectoratul {colar al Judetului Sibiu a elaborat un Regulament al acestei Olimpiade care are ca scop constientizarea populatiei scolare asupra valorilor perene ale civilizatiei populare romanesti, de a dezvolta talentul si aptitudinile celor care, cu pasiune, se apleaca asupra acelor valori, urmarind dezvoltarea abilitatilor practice de a produce valori de arta populara autentica, si de aici demarand educatia etno-culturala, cunoasterea propriei identitati si promovarea sa culturala in dialog cultural-stiintific si politico-diplomatic international.
    La Olimpiada Mestesuguri artistice traditionale pot participa copii intre 6-16 ani care se manifesta, prin instructia si educatia primite in familie sau la scoala, ca adevarati creatori de arta populara.
    Timp de cinci zile Muzeul in Aer Liber din Dumbrava Sibiului s-a transformat intr-un aliat al scolii in dezvoltarea sensibilitatii estetice a copiilor, a capacitatii lor de a intelege esteticul, de a aprecia frumosul, a dezvolta aptitudinile de creatie si de a realiza o educatie profunda privind identitatea noastra etno-culturala. Hotararea Ministerului Educatiei Nationale de a introduce in scolile din mediul rural ore privind invatarea unor mestesuguri este de natura sa dea un nou impuls recuperarii si conservarii active a mestesugurilor traditionale, oferind o noua perspectiva tinerei generatii.

    Galeriile de Arta Populara. Primele Galerii de arta populara au fost inaugurate in 1991 cu scopul de a face cunoscute valorile creatiei artistice populare si a le oferi, spre cumparare, publicului. Succesul de care s-au bucurat a determinat deschiderea unei a doua unitati, in 1999, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului.
    Concepute ca un loc de "intalnire" intre producatorii si consumatorii de bunuri culturale, ofera vizitatorilor un mesaj coerent legat de o tema sau de creatia unui artist, venind astfel in intampinarea intereselor publicului.
Festivalul National al Traditiilor Populare. Avand sentimentul crearii unui "sistem izolat", de insuficienta sustinere "de masa" si avand sansa cunoasterii directe a Festivalului organizat de Institutul Smithsonian in vara anului 1999, Muzeul ASTRA a lansat in acest an, ca un corolar al sistemului creat, Festivalul National al Traditiilor Populare. Festivalul ocazioneaza anual, evolutia a cate 100 de actanti in sapte sectiuni tematice (arte plastice, arte mecanice, arte religioase, arte muzicale, arte ludice, arte literare, arte culinare) proveniti din toate satele celor trei regiuni istorice ale Romaniei (Muntenia, cu Oltenia si Dobrogea; Moldova, cu Basarabia si Bucovina; Transilvania, cu Banat, Crisana si Maramures), plus 50 de reprezentanti ai Republicii Moldova. Se preconizeaza si o reprezentare internationala, prin prezenta, ca invitati de onoare, a 50 de creatori de arta populara din diverse state ale lumii.
Festivalul are ca obiective (anexa 6) valorificarea intregului patrimoniu cultural exprimat prin traditiile cotidiene din viata comunitatilor rurale si incurajarea tinerei generatii de a cunoaste si proteja, de a-si insusi si a perpetua aceste traditii, marca a propriei identitati etno-culturale, tezaur inalienabil al patrimoniului nostru cultural national.
    Festivalul este conceput ca o manifestare spectaculara si interactiva, de prezentare scenica sau lucrativa, de dialog direct intre actanti si publicul vizitator. Esentiala este organizarea acestei manifestari ca o scena de spectacole si activitati interactive cu publicul, dublate de ateliere de creatie "in vivo", sustinute de catre creatorii si purtatorii autentici ai culturii populare traditioanle, ale caror manifestari nu sunt afectate de regizari academice sau de interpretari de natura "estetizanta" sau spectaculara.
     Studioul "ASTRA" - Film. Studioul ASTRA-Film a fost fondat in 1991 si se constituie in momentul de fata intr-o adevarata arhiva nationala a filmului documentar antropologic cu privire la Tezaurele umane vii.
Principalele activitati ale acestuia sunt: inregistrarea si tezaurizarea fenomenelor culturale traditionale romanesti si folosirea informatiei in studii comparative (antropologie culturala); producerea de filme documentare antropologice si etnologice bazate pe cercetarea de teren. Baza de date vizuale cuprinde un numar de 400 de casete cu aproximativ 400 000 de cadre si acopera o vasta arie tematica: ceremonialuri din sudul Transilvaniei, artefacte, tehnici de lucru, tehnici de conservare si restaurare, targuri de mestesugari, festivaluri, activitati muzeale, civilizatie pastorala din Muntii Cibinului, civilizatie saseasca, arhitectura medievala din Transilvania - situri si monumente, interviuri, inregistrari de conferinte, organizarea si participarea la programe interdisciplinare in colaborare cu institutiile romane si internationale de cercetare comparativa: ateliere, coproductii si cursuri de vara, organizarea      Festivalului International de Film Antropologic.
Anul acesta Studioul ASTRA-Film a realizat filmul Tezaure umane vii, prezentand toate activitatile Complexului National Muzeal ASTRA de protejare a patrimoniului cultural intangibil.
     In 1991 s-a infiintat Centrul de Informare si Documentare "Cornel Irimie"; acesta a desfasurat o sustinuta activitate de studii si pregatire a datelor in vederea crearii unei baze de date muzeale privind patrimoniul mobil si imobil.
Una dintre aplicatiile abordate este evidenta creatorilor populari din Romania. Au fost prelucrate pe calculator 2 726 fise de creatori populari, 238 fise de constructori de case, 232 de copii mestesugari, 274 ghiduri turistice de localitate.
    Banca de date a fost valorificata prin editarea unui CD de prezentare a muzeului, in colaborare cu Institutul de Tehnica de Calcul Bucuresti. Completand informatia cuprinsa in ghidul muzeului cu o impozanta documentatie fotografica, filmografica, muzicala s-a reusit proiectarea, in toata dinamica sa, a intregii activitati a Complexului Muzeului ASTRA din ultimii 10 ani.
     CD-ROM-ul contine un "capitol" intitulat "Museum vivum", care ofera informatii si imagini despre Targul Creatorilor Populari, Academia Artelor Traditionale, Olimpiada Nationala "Mestesuguri Artistice Traditioanle".